Elohim: Plural sau Singular? (mostre din Partea 1) de Nehemia Gordon

La început, Elohim a creat cerurile și pământul.

 Geneza 1:1 

Elohim: Referindu-se la Adevăratul Dumnezeu, Cuvântul ebraic pentru Dumnezeu este Elohim. Cuvântul Elohim se termină cu sufixul masculin plural -im "-ִםי". Din aceasta am putea concluziona că Elohim semnifică un plural numeric și îl putem traduce în consecință prin dumnezei. Prin plural numeric înțelegem un substantiv care indică mai mult de unul din ceva; opusul pluralului numeric este singularul numeric. 

...

Concluzia eronată că Elohim este un plural numeric doar pentru că are un sufix de plural s-ar baza pe o înțelegere incompletă a limbii ebraice. În ebraică, un substantiv numeric plural are trei caracteristici: 1. Primește un sufix de plural; 2. Primește un verb la plural; 3. Primește un adjectiv la plural. ... Ebraica adaugă o altă dimensiune prin potrivirea adjectivului și a verbului cu substantivul. În ebraică, un substantiv la plural primește un verb la plural și un adjectiv la plural. În schimb, verbele și adjectivele în engleză nu se schimbă pentru a se potrivi cu substantivul....

 

Pentru a determina dacă Elohim înseamnă „Dumnezeu” la singular sau „dumnezei” la plural, trebuie să ne uităm nu doar la sufixul -im de la sfârșitul cuvântului Elohim, ci și la adjectivele și verbele care îl însoțesc. Dacă adjectivele și verbele sunt la plural, atunci am fi forțați să concluzionăm că Elohim este, de asemenea, la plural. Totuși, dacă adjectivele și verbele sunt la singular, atunci am ști cu certitudine că Elohim denotă un Dumnezeu singular. Chiar în primul verset al Torei citim bara elohim care înseamnă „Elohim (el) a creat”. În ebraică, verbul bara înseamnă literal „el a creat”, indicând faptul că Elohim este înțeles ca fiind un singular numeric. Dacă Elohim ar fi un plural numeric, versetul ar fi spus bar’u elohim „Elohim (ei) au creat” cu verbul la plural bar’u. Într-adevăr, cuvântul Elohim apare cu sufixul masculin plural -im de peste 2000 de ori în Scripturile ebraice și practic în fiecare caz are un verb la singular. De exemplu, sintagma „Și Elohim i-a vorbit lui Moise” are întotdeauna verbul singular vayedaber („și el a vorbit”) și niciodată verbul plural vayedabru („și ei au vorbit”). Același lucru se poate găsi și cu adjectivul. Adjectivul pentru Elohim este singular, nu plural. Astfel, îl găsim pe Elohim tsadik „drept (sg) Elohim” (Psalmul 7:10) cu adjectivul singular tsadik. Nu găsim elohim tsadikim „drepții (pl) Elohim” cu adjectivul plural tsadikim. Faptul că Elohim are un verb la singular și un adjectiv la singular dovedește că Elohim semnifică un singur Dumnezeu, chiar dacă are terminația de plural -im.

Pluralul „Majestuos”

1. De ce are Elohim un sufix de plural dacă este un singular numeric cu un verb la singular și un adjectiv la singular?

Ebraica are un tip special de plural care are un sufix de plural, chiar dacă semnifică un singular numeric cu un verb la singular și un adjectiv la singular. Acesta se numește „plural majestuos”. Semnificația sufixului de plural la pluralul majestuos nu este că există mai mult de un substantiv, ci că substantivul este „mare, absolut sau maiestic”. De exemplu, adon înseamnă „stăpân”, în timp ce adonim (Isaia 19:4; Maleahi 1:6) cu sufixul de plural masculin înseamnă „mare stăpân, domn”. Astfel citim: „Îi voi întemnița pe egipteni în mâna unui domn aspru; și un rege aprig va domni peste ei” (Isaia 19:4). În acest verset, regele feroce care va înrobi Egiptul este descris ca un adonim kasheh „un domn (pl) aspru (singular)”. Cuvântul pentru „domn” în acest verset este adonim , care are sufixul de plural. Cu toate acestea, adjectivul „aspru” este forma de singular kasheh (și nu pluralul kashim). În acest exemplu, sufixul de plural atașat cuvântului adonim nu îl transformă într-un plural numeric („stăpâni”), ci îi amplifică sensul („mare stăpân, domn”). Deoarece adonim este un plural maiestuos, primește adjectivul singular kasheh  („aspru”) și nu adjectivul plural kashim  care ar fi necesar pentru un plural numeric. 

2. Cuvântul ba’al înseamnă și „stăpân”, în timp ce be’alim cu sufixul masculin plural înseamnă „mare stăpân, proprietar”. De exemplu, în Exodul 21, proprietarul „boului care împunge” este denumit în mod repetat be’alim  „proprietar”. Cuvântul be’alim are sufixul de plural chiar dacă boul este deținut de o singură persoană. În acest caz, sufixul de plural amplifică substantivul, insuflându-l cu o conotație de „proprietar absolut, stăpân complet”. Deoarece „proprietar” este un plural maiestuos, primește un verb la singular. De exemplu, citim despre proprietarul neglijent al cărui bou a ucis: „boul va fi ucis cu pietre, iar proprietarul va fi omorât (yumat)” (Exod 21:29). Verbul yumat care înseamnă „va fi omorât” este la singular, chiar dacă cuvântul pentru „proprietar” be’alim are sufixul de plural. Caracteristica comună a pluralului maiestuos este că are sufixul de plural în timp ce denotă un obiect singular și, ca urmare, primește adjective și verbe la singular.

3. Elohim este pur și simplu un exemplu de plural maiestuos care înseamnă „marele Dumnezeu”, iar dovada acestui fapt este că primește adjectivul și verbul la singular.

Nota 2 De exemplu, Exod 21:29 Rețineți că sufixul de plural este alcătuit din sufixul de plural regulat -ִםי combinat cu sufixul posesiv (=al său). 

Nota 3 Ocazional, un plural intensiv primește un verb sau un adjectiv la plural prin principiul „atracției”, de exemplu, Gen 20:13; Iosua 24:19; 1Sam 28:13-14; vezi Gesenius §145u3 și §146a. Totuși, acest lucru nu le face plurale numerice, vezi în special ultimul exemplu enumerat mai sus.

Cu mulțumiri savantului Nehemia Gordon.