Lucruri importante de știut atunci când citiți Biblia

 Dragi frați și surori,

Vă rog să citiți cu atenție articolul următor dacă doriți să ne îndreptăm în direcția corectă și nu să ne întoarcem la Babilonul cel Mare, imperiul mondial al religiilor false.

Articolul este lung, dar aveți răbdare cu mine, pentru că am expus o mare înșelăciune care durează de ani de zile. Nu cedați presiunii. Fiți atenți și vigilenți, pentru că aceasta este o capcană a lui Satan.

Lucruri importante de știut atunci când citiți Biblia

5 septembrie 2022

Har și pace de la Tatăl, Iehova Dumnezeu, și de la Domnul Isus Hristos, singurul lui Fiu.

Dacă vrei să fii un adevărat închinător al lui Iehova Dumnezeu și un adevărat urmaș al lui Isus Hristos și cauți adevărata credință din primul secol, aici este locul tău.

Bun venit,

Este foarte important să cercetăm și să comparăm creștinismul antic cu creștinismul modern pentru a vedea dacă mergem în direcția corectă. Nu vă fie teamă să examinați totul cu sinceritate, umilință și temeinic.

Vă salut cu multă dragoste cu următorul pasaj biblic: 1 Ioan 4:18-19 

18. În dragoste nu este frică; ci dragostea desăvârşită izgoneşte frica; pentru că frica are cu ea pedeapsa; şi cine se teme n-a ajuns desăvârşit în dragoste. Noi Îl iubim, pentru că El ne-a iubit întâi.

Dumnezeu le spune fiecărui cititor al Bibliei că ține cont de ceea ce facem, conform traducerii în română a textului ebraic al Bibliei.

Răsplata celor drepți

Maleahi 3:16 Atunci cei ce se tem de Iehova au vorbit unii cu alții, iar Iehova a ținut cont și a ascultat. Înaintea Lui a fost scrisă o carte de aducere-aminte despre cei ce se tem de Iehova și se gândesc la Numele Lui.

Tu ții cont de Dumnezeu?

Pe cine întrebi despre întrebările importante ale vieții?

L-ai întrebat tu pe Dumnezeu?

Ți-a răspuns Dumnezeu la întrebări?

De exemplu, i-ai pus lui Dumnezeu următoarele întrebări?

- Dacă Biblia a fost scrisă de oameni, de ce putem spune în continuare că este „cuvântul lui Dumnezeu”?

- De ce a poruncit Dumnezeu să se scrie Biblia?

- Ce ne învață Dumnezeu despre Sine, cine este?

- Cine este Isus Hristos?

- Cine este Satana, diavolul?

- De ce îmbătrânim și murim?

- Ce este moartea, există o existență conștientă după moarte până la înviere? Există mântuire de moarte?

- Cum îi va judeca Dumnezeu pe oameni?

- Care este planul lui Dumnezeu pentru pământ și pentru omenirea evlavioasă?

- Ce este necesar pentru a beneficia de mântuirea lui Dumnezeu?

- Conform cuvântului lui Dumnezeu, ce se va întâmpla în viitor?

- Trebuie să ne naștem din nou pentru a intra în Împărăția lui Dumnezeu?

Este instructiv

Dumnezeu spune ca un avertisment că cei care nu învață de la El vor fi pierduți și distruși.

Osea 4:6. Poporul Meu piere din lipsă de cunoştinţă. Fiindcă ai lepădat cunoştinţa, şi Eu te voi lepăda şi nu-Mi vei mai fi preot. Fiindcă ai uitat Legea Dumnezeului tău, voi uita şi Eu pe copiii tăi!

7. Cu cât s-au înmulţit, cu atât au păcătuit împotriva Mea. De aceea, le voi preface slava în ocară.

8. Ei se hrănesc din jertfele pentru păcatele poporului Meu şi sunt lacomi de nelegiuirile lui.

9. Dar şi preotului i se va întâmpla ca şi poporului; îl voi pedepsi după umbletele lui şi-i voi răsplăti după faptele lui.

10. Vor mânca, şi tot nu se vor sătura, vor curvi, şi tot nu se vor înmulţi, pentru că au părăsit pe Iehova şi poruncile Lui.

11. Curvia, vinul şi mustul iau minţile omului.

12. Poporul Meu îşi întreabă lemnul lui, şi toiagul lui îi proroceşte; căci duhul curviei îi duce în rătăcire şi sunt necredincioşi Dumnezeului lor.

Câteva fapte

Evangheliile prezintă cu fidelitate faza pământească a vieții lui Isus. Activitățile sale pământești au fost minunate, dar majoritatea generației din acea vreme nu l-a acceptat și, deși cariera sa s-a încheiat cu moartea, Dumnezeu l-a înviat a treia zi, redându-i viața spirituală glorioasă pe care o avea înainte de nașterea sa pământească (Faptele Apostolilor 2:22-36, Ioan 17:1-5).

Astăzi, prin harul lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, Isus Hristos, este o ființă spirituală glorioasă în împărăția cerească a lui Dumnezeu. El este cea mai importantă persoană din univers după Iehova Dumnezeu, deoarece Tatăl său ceresc l-a făcut Domn peste toate și i-a dat toată autoritatea în cer și pe pământ pentru a restabili ordinea și armonia lui Dumnezeu în univers. (Matei 28:18) Ca Mare Preot ceresc (Evrei 8:1), el este singurul Mijlocitor între Dumnezeu și oameni (1 Timotei 2:5). Prin urmare, este vital să-L onorăm pe Isus Hristos așa cum Tatăl nostru ceresc, Dumnezeu, așteaptă, ascultând și respectând învățătura sa. (Ioan 3:31-36)

Totuși, trebuie să fim foarte atenți să nu-L facem Dumnezeu, căci nu există alt Dumnezeu decât Iehova, Tatăl nostru. Domnul nostru Isus nu a învățat că El este Iehova Dumnezeu Atotputernicul, nici că este egal cu Dumnezeu, căci El a spus: „Ați auzit că v-am spus: «Mă duc și Mă întorc la voi. Dacă M-ați iubi, v-ați bucura că Mă duc la Tatăl, căci Tatăl este mai mare decât Mine.»” (Ioan 14:28) De asemenea, El nu a învățat că El este un al doilea Dumnezeu, căci El a spus: „Aceasta este viața veșnică: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, și pe Acela pe care L-ai trimis Tu, pe Isus Hristos.” (Ioan 17:3) Expresia „singurul Dumnezeu adevărat” exprimă autoritatea supremă, demnitatea supremă, iar aceasta este exercitată numai de Tatăl pentru totdeauna. Isus nu este Dumnezeu, căci atunci ar fi doi, iar Biblia vorbește doar despre unul.

Nici nu a învățat că ar trebui să ne închinăm și să ne rugăm Lui, căci El a spus: Atunci Isus i-a zis: „Înapoi de Mine, Satano!” „Căci este scris: «Domnului Dumnezeului tău să te închini și numai Lui să-I slujești.»” (Matei 4:10) - „Dar tu, când te rogi, intră în odaia ta, încuie ușa și roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns; și Tatăl tău, care vede în ascuns, îți va răsplăti.

Iată cum trebuie să te rogi: „Tatăl nostru, care ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău.” (Matei 6:6,9)

Trinitatea, sau doctrina conform căreia Isus este Iehova Dumnezeu, se bazează pe mai multe versete biblice traduse eronat. Isaia 9:6 din LXX spune „Înger” (care, în viziunea vremii, însemna un Mesager ceresc, în acest caz Cel Mai Mare). Desigur, aceasta este o traducere dinamică a textului. Să ne uităm la termenii ebraici:

pele-joez-el-gibbor-abi-ad-sar-shalom.

Savantul Wilhelm Gesenius traduce termenul ebraic „el gibbor” ca „erou (gibbor) puternic (el)”. Martin Luther, faimosul reformator, îl redă astfel (fără Dumnezeu):

Isaia 9:6 Lutherbibel 1912 Denn uns ist ein Kind geboren, ein Sohn ist uns gegeben, und die Herrschaft ist auf seiner Schulter; er heißt Wunderbar, Rat, Held (Erou), Ewig-Vater Friedefürst;

Nici măcar versiunea modernizată nu conține cuvântul Dumnezeu (Gott)

Text modernizat Denn uns ist ein Kind boren, ein Sohn ist uns gegeben, welches HERRSChaft ist auf seiner Schulter; under er heißt Wunderbar, Rat, Kraft (Puternic), Held (Erou), Ewig-Vater, Friedefürst,

Biblia lui Martin Luther Isaia 9:6 Căci ni s-a născut un copil, ni s-a dat un fiu și domnia va fi pe umărul Lui și numele Lui se va numi Minunat, Sfetnic, Puternic, Erou, Părintele veacului, Prinț al păcii;

În timpul celebrului reformator Martin Luther, se știa că anumite citate biblice din Scrisoarea către Evrei nu corespundeau nici textului ebraic, nici textului grecesc al Septuagintei. Care a fost textul original este încă un subiect de dezbatere.

Versetul 1 Ioan 5:7, care servește drept bază pentru doctrina Trinității, nu este inclus în cele trei Biblii mai vechi.

Nu se află în textul grecesc al Bibliei Codex Sinaiticus, sec. 4.

Nu se află în textul grecesc al Bibliei Codex Vaticanus, sec. 4.

Nu se află în textul grecesc al Bibliei Codex Alexandrinus, sec. 5.

Nu se află în textul latin al celei mai vechi Biblii Vulgate, sec. 5.

Nu este inclus în noile traduceri ale Bibliei și în alte Biblii străine și interne.

A fost răspândit în notele marginale latine.

Acest lucru arată, de asemenea, că o notă marginală poate fi inserată acolo unde nu este locul ei, din greșeală sau intenționat.

Textul Bibliei s-ar fi putut modifica din următoarele motive, conform categorizării făcute de cel mai bun expert Bruce M. Metzger:

1. Modificări accidentale - Greșeli făcute în timpul copierii din cauza vederii slabe sau a altor motive similare

2. Greșeli făcute din cauza auzului slab, în ​​cazul dictării

3. Memorie înșelătoare la „copierea” unui text învățat din memorie

4. Decizii greșite, bazate pe modificări intenționate:

- Modificări ale ortografiei și formelor gramaticale din cauza unui stil perceput ca fiind mai bun

- Deteriorări rezultate din armonizarea textului pentru a-l face mai apropiat sau identic cu alte evanghelii sau texte biblice

- Adăugiri și alte extinderi

- Clarificarea problemelor cronologice, geografice și de altă natură

- Îmbinarea lecturilor

- Modificări făcute din motive dogmatice (sub pretextul soluționării disputelor)

- Inserarea diverselor detalii din alte surse

Textul grecesc original al 1 Ioan 5:7,8 spune doar atât:

7 Căci trei sunt cei care mărturisesc: 8 Duhul, apa și sângele; și aceștia trei sunt de acord (sunt unul).

Matei 28:18 (Original) Isus a venit și le-a zis: „Toată puterea Mi-a fost dată în cer și pe pământ.

19 „Cum M-a trimis Tatăl, așa vă trimit și Eu pe voi. Duceți-vă, dar, și învățați toate neamurile în Numele Meu.”

Cine a fost arătat în trup?

1 Timotei 3:16

În manuscrisele grecești timpurii, în loc de „Dumnezeu”, scrie „Cel ce”. Acesta este singurul Fiu al lui Dumnezeu, Isus Hristos.

Traducerea catolică:

1 Timotei 3:16 „Și, fără îndoială, mare este taina evlaviei: Dumnezeu a fost arătat în trup, socotit neprihănit în Duhul, văzut de îngeri, propovăduit printre neamuri, crezut în lume, înălțat în slavă.” 

Textul grecesc antic al versetului:

"καὶ ὁμολογουμένως μέγα ἐστὶν τὸ τῆς εὐσεβείας μυστήριον· Ὃς ἐφανερώθη ἐστὶν τὸ τῆς εὐσεβείας μυστήριον· Ὃς ἐφανερώθη ἐώθη ἐώθη ἐώθη ἐώθη ἐώθη ἐώθη ἐώθη Ἆθη Ἆθη Ἆθη ὁμολογουμένως ἐν πνεύματι, ὤφθη ἀγγέλοις, ἐκηρύχθη ἐν ἔθνεσιν, ἐπιστεύθη ἐν κόσμἆθήνμῳθήνμῳ, δόξῃ."

traducere:

„Și mare este taina evlaviei fără nicio luptă: Ce ce a fost arătat în trup, a fost îndreptățit în Duhul, văzut de îngeri, propovăduit între neamuri, crezut în lume, primit în slavă”.

Impactul dăunător al ereziei patripasiste în creștinătate

Mulți susțin că ideea „Isus este Iehova” este logică, deoarece se găsește în textul din Ioan 1:1:

La început era Cuvântul, și Cuvântul era cu Dumnezeu, și Cuvântul era Dumnezeu. (BDC)

La început era Cuvântul, și Cuvântul era cu Dumnezeu, și Dumnezeu era Cuvântul. (BOR)

Într-adevăr, dacă înlocuim pur și simplu „Cuvântul” cu numele „Isus”, iată ce obținem:

La început era Isus, și Isus era cu Dumnezeu, și Isus era Dumnezeu. (BDC)

La început era Isus, și Isus era cu Dumnezeu, și Dumnezeu era Isus. (BOR)

Sau:

La început era Isus, și Isus era cu Iehova, și Isus era Iehova. (BDC)

La început era Isus, și Isus era cu Iehova, și Iehova era Isus. (BOR)

Totuși, sintagma „Cuvântul era cu Dumnezeu” (și Isus era cu Dumnezeu, și Isus era cu Iehova), și apoi Isus ca Dumnezeu, ridică suspiciuni. Să înlocuim două cuvinte originale din propoziția de mai sus cu cuvinte străine pentru a afla despre ce este vorba:

La început era Cain, și Cain era cu Adam, și Cain era Adam.

La început era Cain, și Cain era cu Adam, și Adam era Cain.

– TOTAL ilogic!

Sau:

La început era Fiul, și Fiul era cu Tatăl, și Fiul era Tatăl.

La început era Fiul, și Fiul era cu Tatăl, și Tatăl era Fiul.

– TOTAL ilogic!

Indiferent de substituția de cuvinte pe care o facem, este clar că acest text este GRAMATICAL FALS:

La început era Îngerul, și Îngerul era cu Dumnezeu, și Îngerul era Dumnezeu.

La început era Îngerul, și Îngerul era cu Dumnezeu, și Dumnezeu era Îngerul. – TOTAL ilogic!

Și acum haideți să schimbăm două cuvinte:

La început era Eva, și Eva era cu Adam, și Adam era Eva. 

La început era Eva, și Eva era cu Adam, și Eva era Adam. 

– – TOTAL ilogic, dar și sună fals! Cum de majoritatea oamenilor nu își dau seama că Ioan 1:1 este dubios, fiind falsificat grosolan?

Și iată de ce:

În secolul al II-lea, creștinii scriau codat pentru a evita să fie expuși din cauza persecuției. Ei foloseau o formă de scriere numită „nomina sacra”, în care numele și anumite cuvinte erau prescurtate pentru a nu oferi persecutorilor un motiv să confiște scrierile. Astfel, cuvintele theos (dumnezeu) și huios (fiu) au fost reduse la două litere, marcate cu o linie (cratimă) deasupra. După ce gnosticii patripașiști au schimbat prima literă, astfel încât huios (Fiu) a devenit theos (Dumnezeu), textul autentic a fost serios modificat, iar interpretarea corectă a versetului a devenit neclară. Dar prin înlocuirea cuvântului Fiu, versetul redevine logic, cu un mesaj clar în context și în armonie cu tot ceea ce spune Evanghelia.

Conform Sfintei Evanghelii după Ioan 1:

1. La început era Cuvântul și Cuvântul era cu Dumnezeu (la Dumnezeu) și Fiul era Cuvântul.

În secolul al IV-lea d.Hr., utilizarea expresiei „nomina sacra” a încetat deoarece Imperiul Roman a adoptat o politică diferită față de creștinism, iar deținerea scrierilor creștine considerate sacre nu mai era considerată o crimă împotriva statului.

Există imagini ale textului vechi pe internet care conține forma „nomina sacra”, din primul capitol al Evangheliei după Ioan (desigur, aici Ioan 1:1 a fost deja modificat).

Să ne uităm la Ioan 1:1 în forma „nomina sacra”.

Se știe de mult timp că anumite cuvinte au fost combinate de primii creștini, aceste cuvinte fiind numite de experți „Nomina Sacra”. Prin schimbarea unei litere a cuvântului abreviat scris în forma „Nomina Sacra” (din greșeală sau intenționat), expresia capătă un sens complet diferit.

De exemplu, în Codex Sinaiticus din secolul al IV-lea, cuvântul „kyrios” apare în forma Nomina Sacra în 2 Petru 1:1:

Simon Petru, slujitor și apostol al lui Isus Hristos, către cei care au dobândit o credință la fel de prețioasă ca a noastră în adevărul Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos:

Totuși, în Codex Alexandrinus din secolul al V-lea, cuvântul theos (dumnezeu) este deja prezent, iar această versiune are ca rezultat:

Simon Petru, slujitor și apostol al lui Isus Hristos, către cei care au dobândit o credință la fel de prețioasă ca a noastră în adevărul Dumnezeului și Mântuitorului nostru Isus Hristos:

Așadar, este foarte posibil ca acest lucru să se fi întâmplat de fapt în Ioan 1:1.

În textele biblice antice, cuvântul Υἱός (Huios – care înseamnă Fiu) este abreviat ca ΥΣ, aceasta fiind forma „Nomina Sacra”. În mod similar, cuvântul θεός (Theos – care înseamnă „Dumnezeu”) este abreviat ca ΘΣ în forma Nomina Sacra. Rețineți că ambele cuvinte se termină în Σ și doar prima literă trebuie schimbată.

Dacă cuvântul ΥΣ (Fiu) a fost folosit odată în Ioan 1:1, atunci textul original spune:

Ioan 1:1 La început era Cuvântul și Cuvântul era cu Dumnezeu și Fiul era Cuvântul.

Analele istoriei bisericești – Despre erezia numită „patripasianism”

Într-una dintre cărțile lui Iustin Martirul (decapitat în jurul anului 165), există o înregistrare care spune că în vremea sa existau persoane care mărturiseau că Tatăl și Fiul erau aceeași persoană și care credeau în mod eronat că Tatăl era de fapt doar un alt nume pentru Fiul (Prima Apologie (63, în Richardson, 1970: 284-85).

Din analele istoriei bisericești aflăm că un anume „Noetus din Smirna” a înființat o școală cu această teologie eretică la Roma la acea vreme (în jurul anului 190).

Învățăturile lui Noetus

Potrivit lui Noetus, Hristos este singurul Dumnezeu – care s-a revelat mai întâi ca Tată – și apoi a devenit revelația Sa sub forma Fiului uman, deci este aceeași persoană, dar care s-a revelat într-un mod diferit de manifestare (de unde și numele de modalism). Prin urmare, potrivit lui Noetus, se poate spune și că în Fiul Însuși Tatăl a suferit pe cruce, întrucât era aceeași persoană, doar sub un nume diferit (de unde și expresia „patripasianism”, adică „Tatăl a suferit”).

După ce s-a stabilit la Roma, liderii creștini ai bisericii i-au examinat învățăturile și l-au excomunicat. Noet s-a apărat confuz: „Ce greșesc eu preamărindu-l pe Hristos?... Dacă, așadar, admit că Hristos este Dumnezeu, atunci El este Tatăl însuși, dacă este cu adevărat Dumnezeu, iar Hristos a suferit pentru că a fost Dumnezeu însuși, prin urmare, și Tatăl a suferit pentru că a fost Tatăl însuși.”

Ucenicii lui Noet, Epigon și Cleomene, au continuat învățăturile maestrului lor, „iluminându-i”: Dumnezeu este atât o formă invizibilă, cât și una vizibilă; ca formă invizibilă, Tatăl, ca formă vizibilă, Fiul. Alți adepți faimoși ai doctrinei patripasiste din aceeași perioadă au fost Praxeas (în Asia Mică, Cartagina și în Cirene) și ceva mai târziu de Sabellius (în Pentapolis), care a propus celebra expresie „homo-ousios” (aceeași ființă), adică „Hristos este aceeași ființă cu Tatăl.”

Noet a negat la început că „Hristos a fost Tatăl și că Tatăl s-a născut, a pătimit și a murit”, știind că dacă ar admite acest lucru ar trebui să părăsească biserica pentru totdeauna (opiniile eretice atrageau atunci excomunicarea veșnică). Dar adepții săi s-au înmulțit și l-au îndemnat să facă acest lucru public, în fața aceluiași conciliu, când acesta a fost convocat a doua oară, iar în cele din urmă a recunoscut că nu a renunțat la opiniile care i se atribuiau. Se pare că el și adepții săi au acceptat la început doar Evanghelia după Ioan. Și putem concluziona că această mișcare a popularizat această carte în forma modificată a lui Ioan 1:1, deoarece Ipolit al Romei scrie că printre creștinii din vremea sa erau cei mai mulți, chiar și Papa Romei era printre ei.

După ce patripasienii l-au avut de partea lor pe Papa Romei, ideea de „homo-ousios” (aceeași ființă) și scrierile lor s-au răspândit ca fulgerul prin lumea creștină, iar tezele lor dăunătoare au fost introduse în alte cărți creștine, impunându-le celor care nu cunoșteau originalul. Această sectă este menționată de diverși autori creștini ai vremii, precum Ipolit, Epifanie, Ciprian, Tertulian, Rufinus, istoricul Sosomenos (400-450) etc.

Împotriva lor, în 267, a fost instituit Sinodul de la Antiohia, format din 50 de episcopi care au negat și condamnat termenul „homo-ousios” și conceptul teologic bazat pe acesta, în 267, sub președinția lui Macarie, episcopul Edessei. Având în vedere că cel mai popular partid din creștinism la acea vreme falsifica Sfintele Scripturi pentru a-și susține afirmațiile, acest Sinod de la Antiohia din 267, care a rămas fidel Crezului Apostolilor, a însărcinat un erudit creștin, Lucian - din școala episcopului Macarie - să reelaboreze originalul. Sinodul l-a ales pe Lucian pentru că era un fost patripasianist și cunoștea detaliile acestor texte. În timp ce clarifica această versiune și prezenta textul antic, a fost trădat de un așa-zis preot patripasianist care l-a denunțat autorităților păgâne, acuzându-l de falsitate.

Cunoaște Biblia corect. Acceptă mesajul ei de avertizare.

Ioan 17:3 Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu.

Așadar, nu ceda presiunii copleșitoare de a-L face pe Isus Dumnezeu, căci atunci am avea doi Dumnezei (ceea ce se numește binitarism, nu monoteism), când, conform Bibliei, există doar unul, Iehova, Tatăl nostru:

Să nu ai alți dumnezei afară de Mine! (Exodul 20:3)

Ascultă, Israele! Dumnezeul nostru este Iehova! Iehova este unul! (Deuteronom 6:4)

Nu avem noi toți un singur Tată? Nu ne-a făcut un singur Dumnezeu? De ce suntem atunci trădători unii față de alții, încălcând legământul părinților noștri? (Maleahi 2:10)

Isus i-a răspuns: „Prima este: «Ascultă, Israele! Iehova, Dumnezeul nostru, este unul!»” (Marcu 12:29)

Și viața veșnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, și pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu. (Ioan 17:3)

Cât despre mâncarea lucrurilor jertfite idolilor, știm că nu este niciun idol în lume, ci este un singur Dumnezeu. (1 Corinteni 8:4)

Pentru noi este un singur Dumnezeu: Tatăl, din care sunt toate lucrurile și noi suntem pentru El, și un singur Domn, Isus Hristos, prin care sunt toate lucrurile și noi suntem pentru El. (1 Corinteni 8:6)

Un singur Dumnezeu și Tată al tuturor, care este peste toți, prin toți și în toți. (Efeseni 4:6)

Căci este un singur Dumnezeu și un singur Mijlocitor între Dumnezeu și oameni: Omul Isus Hristos. (1 Timotei 2:5)

Deci, vă rog să răspundeți sincer și smerit: Câti Dumnezei avem, unul (fiind monoteisti) sau doi (fiind politeisți, binitariști)?